Recenzie - Scrisoare de dragoste

ianuarie 12, 2015

  *Amor verus numquam moritur 


Prima dată când am auzit de această carte a fost pe blogul lui Sayuki, dintr-o inițiativă de a citi românește. Nu prea m-a interesat: autor roman, titlu siropos, copertă neinteresantă. Nimic care sa.mi stârnească interesul pentru ea. 

O perioadă bună de timp am auzit de ea în fiecare colț al blogosferei şi nu numai: mergând cu prietena mea pe stradă, care nu este o cititoare înrăită mă întreabă: "Ai citit Scrisoare de dragoste?". Mă uit la ea mirată: "Ce, ai citit şi tu porcăria aia?". Vizibil iritată de remarca mea începe să-mi spună că este o carte minunată şi că ar trebui să o citesc înainte să spun prostii. Recunosc, ea mi-a stârnit interesul şi din cauza ei am citit-o şi îi multumesc.

Mare lucru nu prea pot spune, pentru că sunt a naibii de bună la dat spoilere. La început cartea a fost puțin plictisitoare, până când mi-am dat seama că perspectiva din care este scrisă este una inedită şi unică, cel puțin pentru mine. Am citit cu sete pasajele în care Dinu şi Anda discutau aceeaşi întâmplare, dar fiecare având o părere total diferită. Este vorba despre caietul plin de confesiuni al băiatului, întrepătruns de scrisorile fetei, expediate pentru o anume prietenă, ce au aceleași întâmplări povestite însă din perspectiva unui băiat si a unei fete; şi sunt total diferite. 
Pe tot parcursul romanului am început să urăsc băieţii din ce in ce mai mult. Cred că dacă aş întâlni un Ivar pe stradă l-aş omorî cu mâinile goale, dar ştiu că nu se merită pentru că într-un final, tot el își va pune capăt.



Mă bucur că Anda şi-a ştiut dintotdeauna prioritățile, a știut că este frumoasă şi a știut că nu trebuie să se supună în faţa nimănui şi până în final a avut de câştigat. Cred că este un exemplu pentru toate femeile.

Per total, romanul m-a surprins plăcut şi neplăcut; m-a făcut să ţip de fericire şi să zbier de dezgust; m-a făcut să înțeleg că bărbații pot fi niște lași, chiar dacă îţi dau impresia că sunt niște soldați. ca cei din visele lui Jebs, ce pot începe şi câştiga al III-lea Război Mondial pentru tine; şi nu în ultimul rând, am învăţat că dacă treci peste o situație destul de grea, cu capul sus, ai mult mai multe de câștigat. 
O recomand cu cea mai mare încredere pentru toate tipurile de librocubicularists.





* Dragostea adevarată nu moare niciodată

You Might Also Like

10 comentarii

  1. Iubesc aceasta carte, Drumes e un geniu iremediabil. Vreau sa citesc si celelalte carti scrise de el. Iar sfarsitul e pur si simplu, ca sa folosesc un termen in voga, "mindfucking". Frumoasa recenzie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, chiar asa este. Si eu vreau sa citesc tot mai multe de la el.
      Multumesc ♥

      Ștergere
  2. Si eu am tot ocolit aceasta carte in special datorita titlului siropos si a copertei neatragatoae, insa cand citesc atat de multe pareri pozitive despre ea incep sa imi pun un semn de intrebare. Tot incerc sa scap de obiceiul prostesc de a judeca o carte dupa coperta, dar nu reusesc mereu. Ma bucur ca ti-a placut si te-a facut sa treci prin mai multe stari. Poate am sa-i dau si eu o sansa. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In general cartile lui Mihail Drumes sunt foarte frumoase si interesante si deloc plictisitoare.
      O recomand cu cea mai mare incredere. Este super!

      Ștergere
  3. De cand am citit "Invitatie la vals", am vrut sa citesc si celelalte carti ale autorului, dar n-am prins niciodata ocazia. Multumesc pentru ca mi-ai reamintit prin recenzia ta de acest autor! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu trebuie sa citesc mai multe carti ale autorului. Scrisoare de dragoste mi-a facut o impresie extrem de buna despre el si operele sale.

      Ștergere
  4. Am primit de ziua mea „Invitație la vals”. Abia aștept s-o citesc, sunt sigur că voi fi surprins de povestea ei. Pupici.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu sunt curioasa in ceea ce o privește si de abia astept sa pun mana pe ea. Fie in format electronic sau PDF.
      Pupici!

      Ștergere
  5. Am citit si eu cartea si trebuie sa admit am fost profund dezamagita.
    Actiunea banala si prezibila, mult prea siropoasa,discutia lor in tren de la jalnic in jos....
    Ea,cu un ego mai mare decat poate duce, el in fraier naiv, s-au intalnit de cateva ori si gata! s-au casatorit, el gata! (iar) a gasit una mai frumoasa (cica) si a parasit-o pe cealalta, ea plange si se balbaie ca de ce a lasat-o ca de ce-a tradat-o, vine altu' mai si o consoleaza si ea gata! (din nou) se indragosteste si uita ca pana acum un minut plangea dupa celalalt...
    Mdeah... O telenovela in proza.... Ce sa zic

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si asta este o parere buna la care nu m-am gandit pana acum.

      Ștergere